Sic hobbitur ad astra!

Virgilius vorbea în Eneida despre ”calea către stele” (divinitate/nemurire – macte nova virtute, puer, sic itur ad astra, Eneida, IX. 641). Există un pod între cele două lumi din Eneida, iar Apolo este cel care îi vorbește lui Iulus despre escatologia lumii subterane și a celei divine. Interesant este faptul cum în această economie a devenirii istoriei se împletesc destinele umane cu narațiunile mitologiilor. De altfel poveștile/narațiunile nu sunt scrise doar pentru un entertainment steril, așa cum tindem noi să le receptăm, ci iau lectorul într-o epopee a unor valori, personaje și timpuri ce își trăiesc dramele iar apoi își află liniștea asemenea valurilor ce se risipesc pe țărm.

Aceeași tipologie a asumării responsabilității individuale care poate schimba cursul istoriei o găsim la J. R. R. Tolkien. De altfel scriind o scrisoare către Rayner Unwin, la 13 mai 1954, J. R. R. Tolkien menționează expresia publicației The Times care sintetizează experiența lecturii HobituluiSic hobbitur ad astra!

But if it is true that The Hobbit has come to stay and more will be wanted, I will start the process of thought, and try to get some idea of a theme drawn from this material for treatment in a similar style and for a similar audience – possibly including actual hobbits. My daughter would like something on the Took family. One reader wants fuller details about Gandalf and the Necromancer. But that is too dark – much too much for Richard Hughes’ snag. I am afraid that snag appears in everything; though actually the presence (even if only on the borders) of the terrible is, I believe, what gives this imagined world its verisimilitude. A safe fairy-land is untrue to all worlds. At the moment I am suffering like Mr Baggins from a touch of ‘staggerment’, and I hope I am not taking myself too seriously. (Letter 17. To Stanley Unwin, Chairman of Allen & Unwin in The Letters of J. R. R. Tolkien, Humphrey Carpenter & Christopher Tolkien(Editors)).

Deci calea către stele cuprinde și aventurile prin tărâmul umbrelor, întâlnirea a tot felul de creaturi și întâmplări care mai de care înfricoșătoare! Poate că nu degeaba tărâmul eroilor din Stăpânul Inelelor și Hobitul se numește ”Middle Earth”.

The Hobbit

Odată ce este trans-pusă în scriitură, adică devine obiect de consum, mesajul cărții/filmului se supune mai degrabă unor cerințe de evaluare literară/estetică, într-o lume intermediară, a receptării artistice. Dar asta nu înseamnă că mesajul cărții/filmului nu rămâne relevant și percutant pentru lumea lectorului de azi. Dincolo de  instrumentarul vizual care captivează imaginația se merită ca în vizionarea filmului Hobitul să urmărim câteva elemente care ne vor feri de capcana consumerismului,  a pseudo-digestiei produselor spiritului sub presiunea noului și a modei (se merită păstrată clasificarea lui N. Frye a modurilor de literatură în funcție de relația dintre eroi, umanitate și natură (Anatomy of Criticism), chiar dacă mi se pare destul de simplificatoare încadrarea scriiturilor lui C.S.Lewis si J. R. R. Tolkien în literatura neo-romantică (The Secular Scripture)).

Sunt câteva elemente interesante (foarte ”moralizatoare” pentru gusturile unora) ce se desprind din retorica fantasticului la J.R.R. Tolkien. Devin Brown ne atrage atenția asupra a 5 lucruri de care trebuie să ținem seama atunci când vizionăm fimului Hobitul:

1. urmărește firul narativ dincolo de ceea ce pare ”noroc” (cum este ales Bilbo ca al patrusprezecelea membru al echipei expediționare)

2. fii pregătit să găsești un anumit scop (cum este schimbată tendința lui Bilbo către conformism și predictibilitate în noua aventură)

3. fii atent la tot felul de ajutoare ”ciudate” (chiar și prin lipsa deliberată a protectorului Gandalf)

4. învață ceva din puterea seducătoare a aurului/banilor

5. privește către o comoară diferită (cum se schimbă perspectiva lui Biblo de-a lungul aventurii sale.

De citit  The Christian World of The Hobbit (Devin Brown, 2012), alături de The Ring and the Cross: Christianity and the Lord of the Rings (Ed. Paul E. Kerry, 2012) și Deconstructing Tolkien: A Fundamental Analysis of The Lord of the Rings and The Hobbit (Jane Yolen, 2012).

Indiferent cât de mult se pot extinde discuțiile despre diferitele perspective asupra lecturării universului fantastic, cred că ceea ce ne separă poate fi și ceea ce este comun: umbrele trecutului ne pândesc ca să ne fure speranța prezentului, răul se pregătește în liniștea banchetelor și a nevegherii celor care ar trebui să îl detecteze,  deciziile mici, aparent banale, pot scutura împărați și teritorii pline de războinici și, nu în ultimul rând, fidelitatea și buna credință sunt mai tari când trec prin focul încercărilor, a tot felul de teste.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s