Recomandare de film – Desert Flower

Dincolo de excesele “pitorești” ale activistelor feministe, cred că este cu adevărat benefică pentru condiția femeii în lumea de azi ascultarea poveștii reale a fotomodelului de origine somaleză Waris Dirie. În Desert Flower, filmul care îi povestește viața, avem descoperită o umanitate simplă, sensibilă, vivace,  dar și victimă inocentă a unui trecut  dureros.

From the Somali desert to the world’s catwalks. When Waris Dirie’s DESERT FLOWER appeared in 1998, the world was shocked. The former supermodel tells her breathtaking life story, describing her incredible journey from a nomadic life in the deserts of Somalia to the world’s most famous catwalks. This was a dream and a nightmare at the same time. In New York, at the peak of her career, she tells in an interview of the practice of female genital mutilation that she had to suffer when she was five. Waris Dirie decides to end her life as a model and dedicate her life to fighting this archaic ritual.

Fundătura celor ce își construiesc identitatea socială prin repulsie și negare nediscriminatorie a tradiției este vizibilă în patologiile celor fără de rădăcini, a speciei humanoide numită de Patapievici “omul recent”. Totodată, trebuie re-evaluate mormanele de tradiții și obiceiuri ale unei lumi înfundate în supertiții, violență și denigrare umană. Dincolo de hainele culturale pe care le îmbracă o societate sau alta, formele de control/întemnițare a trupului au aceleași rezultate, indiferent că vorbim de căsătoriile aranjate și de circumcizia fetelor din “lumea a treia” sau de expunerea femeii ca obiect de consum pe banda serială a pornografiei, a avorturilor, a patologiilor identitare (anorexie, etc.), etc. din “lumea civilizată. Vorba proverbului din discursul de la finalul filmului: “ultima cămilă din rândul caravanei este la fel de rapidă ca prima”.

Întrebarea care mi se pare pertinentă în acest context este cât se poate de simplă: ce set de garanții pentru definirea și apărarea drepturilor umane avem atunci când mergem consecvent pe calea unei filosofii ultra-liberale, fardată cu mecanismele explicative ale evoluționismului darwinian? Știm cu toții ce efecte au avut în istorie părerea unui Friedrich Hellwald, Alexander Tille, Rudolph Penzig și Helene Stöcker, afirmând inegalitatea biologică, supremația celor evoluați, reformarea sexuală și negând orice sursă obiectivă și transcendentă a ceea ce noi numim astăzi demnitate umană și drepturi ale omului. În ceea ce pare a fi miezul și punctul forte al activismului secularist și relativist pentru drepturile omului rezidă slăbiciunea care îi demască filiațiile cultural-istorice pe care tocmai le neagă.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s