You are not your gadget

În ultima vreme mă interesează în mod deosebit ceea ce pare a fi pentru elita intelectuală religia viitorului: trans-umanismul. Un segment din acest câmp de studiu îl reprezintă “inteligența digitală” și modul în care aceasta ni se oferă ca o proteză a sufletului. Resorturile utopice care împing pe mulți oameni de știință și dezvoltatori ai tehnologiei să devină preoții și filosofii de astăzi sunt cât se poate vizibile chiar în viața noastră de zi cu zi. Atunci când folosim gadgeturi, rețele de socializare, etc., fiecare dintre noi devenim de fapt niște eșantioane experimentale care, sub aparența desfătării noastre în proletarismul digital, oferim datele necesare prin care elita tehnologică ne prelucrează dorințele noastre leneșe și visele pe care le vedem cu ochii larg deschiși.

Totalitarismul pe care îl manifestă fascinația tehnologicului asupra imaginației, gândirii și simțirii umane devine vizibil chiar și pentru cei mai optimiști dintre noi. Ne supunem voioși despotismului inovației, a noutății ce se autosemnifică  și se rostogolește asupra noastră cu forța pe care au avut-o până acum așteptările mesianice/religioase. Suntem din ce în ce mai nivelați de ontologia transparenței și a suprafeței, reprezentată atât de bine de regnul Internetului. Aici îngrămădim toate universurile posibile, confidențele, speranțele, ura, așteptările umane “distilate”, compilate într-o logică a noii estetici, cea a imaginii și sunetelor proiectate, difuzate și epuizate prin repetiție, manipulare și transmitere în jungla digitală. Nu cred că greșesc dacă afirm faptul că designul digital este în primă instanță o autoproiectare a unui design al ființei umane. Ființă umană flămândă de semnificație, înconjurată de artefacte și gadgete, “conectată”, dar care de foarte multe ori se simte  ciudat de singură, neînțeleasă și nefericită…

Citesc în aceste zile You are not a gadget. A manifesto de Jaron Lanier cu satisfacția descoperirii avertismentelor realiste pe care le face tocmai un pionier în dezvoltarea realității virtuale, așa cum N. Wiener, creatorul ciberneticii, avertiza la rândul său, cu peste 50 de ani în urmă:

the thought of every age is reflected in its technique . . . If the seventeenth and early eighteenth centuries are the age of clocks, and the later eighteenth and nineteenth centuries constitute the age of steam engines, the present time is the age of communication and control. (Norbert Wiener, Cybernetics or control and communication in the animal and the machine, MIT, 1965, p. 38, 39. A se citi și Human use of human beings, 1950)

Până voi reveni cu detalii, iată o sinteză a cărții, făcută de însuși autorul ei:

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s