Lumile din bibliotecă (2)

3.  Izbăveşte-ne de rău – Ravi Zacharias

Cu o claritate de invidiat, în Izbăveşte-ne de rău, Ravi Zacharias descrie istoria decadenţei şi a nihilismului occidental, industria culturală şi, mai ales, “inocenţa” otrăvită care este injectată tinerilor din ziua de azi prin cultura postmodernă. Misterul răului nu devine unul demn de admirat, aşa cum suntem instruiţi prin prozelitismul aşa zisei emancipări moderne şi postmoderne ci, dimpotrivă, devine garanţia derivei. De altfel, foarte multe dintre dezbaterile ştiinţifice, literar-artistice şi cele din mass-media ne arată că semnele culturale ale acestei descompuneri umane probează filiaţiile dintre cultură, natură umană şi ceea ce numim rău.

Tot acest tăvălug al răului poate fi oprit numai printr-o întoarcere la Isus Hristos, la lumina revelaţiei, fapt ce ar împlini cu adevărat exigenţele unui căutător de bine, adevăr şi frumos.

Cartea lui Ravi Zacharias este un model de scriitură pentru cel care are ceva de spus cetăţii în mijlocul căreia trăieşte, scriitură ce exprimă echilibrul dintre precizia diagnosticării problemei şi condescendenţa iubitoare cu care este oferită soluţia la problema descoperită.

4. Raţiunea în cumpănă – Phillip E. Johnson

Un eminent profesor de filosofie şi de ştiinţe politice, John Gray, constata în cartea sa Câini de paie (Humanitas, 2009) că “în prezent, credincioşii sunt mai neconformişti. Împinşi spre marginea unei culturi în care ştiinţa pretinde autoritate asupra a tot ceea ce înseamnă cunoaştere umană, ei au fost nevoiţi să-şi cultive capacitatea de a se îndoi. Prin contrast, credincioşii laici, încorsetaţi de înţelepciunea convenţională a acelor vremuri, se află sub influenţa dogmelor necercetate”. Cartea lui Phillip E. Johnson probează din plin observaţiile profesorului britanic, cu observaţia că autorul este un foarte respectat şi competent profesor de drept de la Universitatea Berkeley.

Aşadar, dacă aveţi o doză de nonconformism, luciditate şi îndoială, probaţi-le, împreună cu autorul, în câmpul prejudecăţilor cu diplomă.

Profesorul american urmăreşte modalităţile prin care naturalismul metodologic dă naştere metanaraţiunii evoluţioniste, relativismului etic şi corectitudinii politice, vizibile deja în aberaţiile sistemului de educaţie şi de justiţie din Statele Unite. Toate acestea sunt însă acceptate în cultura populară pe baza sofismelor autorităţii, iar în lumea academică pe baza apartenenţei la majoritatea comodă. Dar dacă fundamentele naturaliste sunt greşite iar conspiraţia elitei culturale împotriva “ignoranţei” şi “superstiţiei” teismului creştin ascunde de fapt propria ignoranţă?

Lecturând Raţiunea în cumpănă veţi constata un  lucru care este absolut normal pentru cei care studiază istoria ştiinţei şi anume că până şi industria cunoaşterii ştiinţifice poate fi cauzatoare de mitologii, superstiţii şi prejudicii ale onestităţii. Ceea ce este tragic în tot acest carnaval pitoresc este pericolul pe care îl prezintă mania certitudinii atunci când ignoranţa şi cunoaşterea interesată, părtinitoare, îşi îmbracă goliciunea cu puterea legiuitoare şi cea politică. Sunt semnale de alarmă pe care Phillip E. Johnson le indică celor care dispun încă de o vie dorinţă de cunoaştere.

7 thoughts on “Lumile din bibliotecă (2)

  1. octi

    Multumesc pentru recomandari. Pe Ravi l-am citit aproape tot, l-am auzit si pe viu la Calvary Chapel Fort Lauderdale. Un alt talentat vorbitor din grupul lui este Michael Ramsden.
    Phillip E. Johnson este un “greu” al apologeticii crestine foarte activ in miscarea Intelligent Design.
    Multumesc inca odata pentru toate recomandarile. Am comadat si filmul “Into Great Silence”

    1. Mă bucură atenţia ta dar şi preocupările tale apologetice. Mulţumesc pentru sugestia de a-l urmări pe Michael Ramsden (până acum nu i-am acordat prea multă atenţie, chiar dacă l-am văzut într-un ciclu de expuneri Foundations of Apologetics).
      Din câte văd, tu eşti chiar privilegiat să vezi pe viu oameni pe care eu îi descopăr doar din cărţi 🙂

      1. em

        Eh, lasa ca vine si la noi RZ in aprilie…si din cate am auzit vine impreuna cu Ramsden;) Ai inceput sa pui bani deoparte???

  2. Octi

    Singurul care m-a intrigat din grupul Ravi Zacharias a fost Alister McGrath care este un “crestin evolutionist” (daca putem sa trecem cu vederea de acest oximoron-ism”)

    Iar tu esti privilegiat sa-l vezi pe viu pe Beni Faragau pe care eu il vad doar pe computer.

  3. sam

    Traind de ceva timp in UK o tara folosita des ca exemplu de societate decadenta sunt tot mai intrigat de pasiunea multor tineri de la noi pentru alimentarea cu “dovezi” cat mai atractiv prezentate in aceasta directie.

    Am inteles de la cei in awe with Zacharias ca ar fi un campion in aceasta privinta. Am incercat sa ascult una din predicile lui dar n-am reusit sa rezist mai mult de cateva minute.

    As fi curios sa aud de la voi impresii “la cald” in speranta ca furia impotriva presupusei decadente vest-europene ar putea fi justificata cu ceva dovezi.

    1. Sam, posibil ca retorica şi gestica lui R. Zacharias să fie discutabile, dar prezentarea ideilor lui mi se pare coerentă, decentă.
      Verdictele despre decadenta occidentală au fost date de însăşi filosofii occidentali, fără să se mai aştepte predicatorii evanghelici la care faci referire.
      Mi se pare însă foarte corectă observaţia că nu trebuie să ne hrănim orgoliul/statutul religios cu decadenţa altora, mai ales că Evanghelia a fost adresată păcătoşilor.
      Dacă o să am posibilitatea să îl audiez “pe viu”, o să-ţi spun impresiile.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s